Balada celui care sunt

Merg pe drumul meu cantand,
sunt si umbra, sunt si gand,
sunt si pasare si zbor,
urc la stele si cobor
si-s la voia tuturor...

Trec la vale, trec la deal,
sunt si prag si ideal,
sunt si cantec si fior
pentru fiecare dor
si-s la voia tuturor.

Sunt si lacrima si stea,
viata n-are cum sa-mi stea,
nici farama de cuvant,
cum sa mi se piarda-n vant,
vama celui care sunt

Merg pe drumul meu cel drept
si iubirea mi-o astept
cu un brat de liliac,
sa-i fac dorului pe plac
si nicicum nu pot sa tac

Ard ca focul fara gaz
sa-i fac mortii in necaz,
iar din cerul incolor,
cad ca ploaia fara nor
si-s la voia tuturor...

De nimic nu ma feresc,
din lumina scad si cresc
precum apa de izvor
cand se-aduna in ulcior
si-s la voia tuturor...