alb, zidului meu statornic,
lui inimă eşti şi ornic.
Sfânt şarpe alb de var
rob zidului meu şi vornic,
fii, rogu-te, bun şi volnic.
Desprinde-te azi din var
cu pielea ta cea albă,
cu solzi de-argint curat,
ca şi o scumpă salbă,
din bani de-argint curat!
Arată-te iar şi iar,
să te vedem pe pietre,
şi prin iarbă pân-la brâu,
cum şerpui printre pietre,
şi prin iarbă ca un râu!
Şarpele casei drag,
fără de venin,
iată-ni-l azi în prag,
falnic şi senin.
Laptele dintr-un ol
alb, de smalţ, adus,
l-a sorbit domol,
cam pe la apus.
Şarpele casei vechi,
fără de venin,
în prelung priveghi,
falnic şi senin.
Laptele de la oi,
în blid alb adus,
l-a sorbit cu noi,
cam pe la apus.
