Am zarit trecand o floare;
Chipul ei m-a fermecat
Intr-un fel foarte ciudat,
Caci din vraja ei divina
Ochii mei n-o sa-si revina
Ce m-oi face… nu stiu, zau,
Dorul ei m-apasa rau;
S-o gasesc am incercat,
Dar zadarnic am sperat.
De ce oare nu se-arata
Fata asta minunata?
-Doamne-asculta a mea soapta:
Fa s-o mai zaresc o data !
Sa incerc sa ii vorbesc
Sa-nteleaga c-o iubesc.
Si daca nu m-o iubi,
Ca un fum m-oi risipi.
Frunza cade, vantu-adie
Peste-aceasta melodie,
Dar eu n-am sa pot uita
Ce privire dulce-avea
Si ea poate n-o sa stie
Ca mi-a fost draga si mie
